Silhouette of the City - Historical and Architectural Landmarks

• Autorzy: Gavril Andreea G. , Agachi Mihaela I.M.

Identyfikatory

DOI

10.29227/IM-2024-02-47

Warianty tytułu

PL

Sylwetka miasta – zabytki historyczne i architektoniczne

• Konferencja: 9th World Multidisciplinary Congress on Civil Engineering, Architecture, and Urban Planning - WMCCAU 2024 : 2-6.09.2024
• Języki publikacji: EN

Abstrakty

EN

The present work is part of the doctoral research, in which we aim to study the cores represented by the cult buildings included in the UNESCO heritage and those of major importance for the silhouette of the city, part of which is also included in the List of historical monuments in the county of Suceava in 2004. Although the main landmarks of the territorial evolution of the city of Suceava are provided by the cult edifices, at the same time, the knowledge of some valuable civil and royal monuments that bring new elements in shaping a broad and edifying image on the science of building in our country. Suceava had an evolution of the urban form of a somewhat concentric nature (sometimes with tendencies towards the shape of a quadrilateral) around an initial nucleus (around the Mirăuți metropolitan church), with subsequent extensions being added (in two phases, depending on the churches founded in the 15th-17th centuries), which became necessary as the city grew. An important role in shaping the physiognomy of the current landscape is also played by the relief of the city of Suceava and its surroundings. The exploitation of the features of the relief by placing monumental buildings for aesthetic or ideological reasons (the Royal Court, the churches, Alexandru Lăpușneanu's tower), on heights, the contrast of scale between the monuments and the great mass of city buildings, the specific conditions of the development of human agglomerations, were the factors that have led to the crystallization of a complex silhouette of the city of Suceava, where witnesses of the medieval and modern era merge more or less harmoniously with the dominant contemporary ones (tower blocks).

PL

Niniejsza praca jest częścią badań doktoranckich, w ramach których dążymy do zbadania rdzeni reprezentowanych przez budynki kultowe włączone do dziedzictwa UNESCO i te o dużym znaczeniu dla sylwetki miasta, z których część znajduje się również na Liście zabytków historycznych w powiecie Suceava z 2004 roku. Chociaż główne punkty orientacyjne ewolucji terytorialnej miasta Suceava stanowią budynki kultu, to jednocześnie wiedza o cennych zabytkach cywilnych i królewskich, które wnoszą nowe elementy w kształtowanie szerokiego i pouczającego obrazu na temat sztuki budowy w naszym kraju. Suceava miała ewolucję formy miejskiej o dość koncentrycznej naturze (czasami z tendencjami do kształtu czworokąta) wokół początkowego jądra (wokół katedry metropolitalnej Mirăuți), przy czym kolejne rozszerzenia były dodawane (w dwóch fazach, w zależności od kościołów założonych w XV-XVII wieku), co stało się konieczne w miarę wzrostu miasta. Ważną rolę w kształtowaniu fizjonomii współczesnego krajobrazu odgrywa także ukształtowanie terenu miasta Suceava i jego okolic.

Słowa kluczowe

EN

urbanism; morphology; historicity; architectural landmarks

PL

urbanistyka; morfologia; historyczność; zabytki architektoniczne

• Wydawca: Polskie Towarzystwo Przeróbki Kopalin
• Czasopismo: Inżynieria Mineralna
• Rocznik: 2024
• Tom: Vol. 2, no. 2
• Strony: art. no. 47
• Opis fizyczny: Bibliogr. 23 poz., rys., zdj.

Twórcy

autor

Gavril Andreea G.

• Faculty of Architecture and Urbanism, Technical University of Cluj-Napoca, Romania

• https://orcid.org/0009-0005-4962-4687

autor

Agachi Mihaela I.M.

• Faculty of Architecture and Urbanism, Technical University of Cluj-Napoca, Romania

• https://orcid.org/0009-0009-2813-1401

Bibliografia

• 1. Emil-Ioan Emandi, Mihai-Ştefan Ceauşu, Să nu dărâmi dacă nu ştii să zideşti, Editura Glasul Bucovinei, RădăuţiIaşi, 1991, p.15-17, p.19-20
• 2. Gh. Curinschi-Vorona, Centrele istorice ale orașelor, București, 1967
• 3. M.Guboglu, Mustafa Mehmet, Cronici turcesti privind țările române, București, 1966, p.229
• 4. R.Gassauer, Contribuțiuni la istoria Sucevei și a împrejurimei, în Anuarul Liceului Ort. Or. Ștefan cel Mare, Suceava, 1927, p.23-24
• 5. Erast Hostiuc, Istoricul fostei mănăstiri de maici Ițcani, în Candela, anul XXXIX, nr. 6-8, Cernîuțim 1928, p.35-40
• 6. Vasile Gh.Miron, Mihai-Ștefan Ceaușu, Ioan Caproșu, Gavril Irimescu, Suceava. Documente privitoare la istoria orașului (1388-1918), vol.I, București, 1989, p.408
• 7. M.D.Matei, L.Chițescu, Nouvelles donees du probleme de l`apparition des fortifications des villes moldaves au Moyen Age, N.S., XI 1967, p.321-330
• 8. M.D.Matei, Contribuții arheologice la istoria orașului Suceava, București, 1963, p.79
• 9. M.D.Matei, Premisele formării orașului medieval Suceava și rolul așezării până la mijlocul sec al XIV-lea, în SCIVA, t.28, nr.1, 1977, p.71-86
• 10. Lucian Chițescu, Cercetări arheologice la Curtea Domnească din Suceava, în Cercetări arheologice, I, București, 1975, p.245-261
• 11. Emil I.Emandi, Contribuții la cunoașterea evoluției urbanistice a orașului Suceava în secolele XIV-XX, în MIA, nr.1, 1988, p.26
• 12. M.Costăchescu, Documente moldovenești înainte de Ștefan cel Mare, vol.II, Iași, 192, p.616
• 13. Emil I.Emandi, Observații de geografie-istorică privind ocolul orașului Suceava, în anuar Suceava, vol.V, Suceava, 1977, p.119-128
• 14. Aristide Ștefănescu, Emil I. Emandi, Al.Artimon, Orașul de reședință și zona sa înconjurătoare din Moldova și Țara Romnească, în RMM, nr. 1, 1986, p.56-57
• 15. Șerban Papacostea, Geneza statului în evul mediu românesc, Cluj-Napoca, 1988, p.181-186
• 16. Șerban Papacostea, La începuturile statului moldovenesc. Considerații pe marginea unui izvor necunoscut, în SMIM, vol. VI, 1973, p.45
• 17. Emil Diaconescu, Vechi drumuri moldovenești, Iași, 1939, p.24, p.37, p.38
• 18. Al.I.Gonța, Legăturile economice dintre Moldova și Transilvania în secolele XIII-XVII, București, 1989, p.28-30, p.37-38
• 19. T. Bălan, Documente bucovinene, vol.II, Cernăuți, 1937, p.65
• 20. Vasile S. Cucu, Emil I. Emandi, Geografia istorică a nordului Moldovei în lumina izvoarelor cartografice (sec al XVIII-lea), în RMM, nr.10, 1981, p.61-76
• 21. Emil Diaconescu, Vechi drumuri moldovenești, Iași, 1939, p.37, p.50-51
• 22. Al.I.Gonța, Legăturile economice dintre Moldova și Transilvania în secolele XIII-XVII, București, 1989, p.37-38, p.40-42, p.44
• 23. Emil I.Emandi, Unele aspecte ale relațiilor comerciale dintre Bistrița și ținutul Sucevei în evul mediu, în anuar SAtentie, concluzia nu are legatura cu textul articoluluiuceava, vol.V, 1978, p.254-255.

Uwagi

Opracowanie rekordu ze środków MNiSW, umowa nr POPUL/SP/0154/2024/02 w ramach programu "Społeczna odpowiedzialność nauki II" - moduł: Popularyzacja nauki i promocja sportu (2025).